c
reditorial
S-au înmulțit vertiginos pe rețelele sociale postările create cu ajutorul programelor cu inteligență artificială. Aparent nevinovate, acestea au ajuns deja, după numai câteva luni în care curiozitatea inițială mi-a fost repede satisfăcută, să mă împingă spre nevroză. Texte stupide și lăcrămoase, scrise de chatboți de nivelul unui copil conștiincios care a hăpăit toate informațiile și locurile comune, însoțite obligatoriu de imagini pe care le recunoști după o clipă ca fiind false, fac zeci și sute de mii de inși să exulte în ciuda văditei lor găunoșenii. Sunt postări care îi ating și măgulesc pe zombificații rețelelor, așa că aceste conserve au un succes inepuizabil.
i
nterviu
E.S. Martin Košatka
„A fost de-a dreptul înfricoșător să vedem cât de ușor și relativ ieftin s-a putut interveni în alegeri și influența masiv rezultatul”
Interviu cu Excelența Sa Martin Košatka, Ambasadorul Republicii Cehe în România:
M-am întâlnit la Eforie Sud cu Excelența Sa Martin Košatka, Ambasadorul Republicii Cehe în România, prilejul fiind Cinemascopul, festivalul de film organizat anual și ajuns la a opta ediție.
Grădina de vară din Eforie Sud s-a redeschis în anul 2018, la inițiativa Centrului Ceh din București, iar Asociația Forumul Artelor Vizuale s-a alăturat doi ani mai târziu.
a
rhitect
Cimitirul San Michele din Veneția
„orașul morților” – o heterotopie perfectă și David Chipperfield
În textul conferinței sale din 1967 – Despre altfel de spații (Des espaces autres) – Michel Foucault formula noțiunea de heterotopie. Textul (publicat postum în 1984 și reluat în 1994 în Dits et écrits) descria acele locuri care există în realitate, dar care, prin natura lor, suspendă, reflectă sau răstoarnă ordinea spațiului comun. Exemplele rămân puternice: oglinda, spitalul, închisoarea și, poate cel mai frapant, cimitirul. Acesta din urmă, spunea Foucault, nu este doar un loc de depozitare a corpurilor, ci un veritabil „oraș al morților”, o organizare spațială ce oglindește, contestă și completează orașul celor vii.
a
rta la perete
„Noua Speranță” a lui Roman Tolici
p
elicule
Imperfect? – E bine!
Familia – iată subiectul predilect al unui val întreg de filme documentare produse în ultimii ani: familia-instituție socială, familia-cuib din care ne luăm zborul și spre care ne întoarcem la nevoie, familia-enigmă pe care o cercetăm retroactiv, în căutarea unei revelații identitare… O multitudine de fațete în care se întrevăd o diversitate de crize, mai mici sau mai mari – toate posibile scenarii care se întrețes și se deșiră în marele film al vieții.
a
rtistrocrat
Lumina are altă lumină aici, în Dobrogea
Despre Dobrogea și festivalul poezie la Nisip cu Ruxandra Cesereanu
c
ronice
Încă o dilemă
Azi i-a venit rândul volumului de proză scurtă Efectul Jumanca, de Radu Găvan (Ed. Hyperliteratura, 2025), despre care pot scrie și eu pe scurt, să-i plac Alinei. Nu este o carte de neratat. N-o citești? Nu pierzi nimic. O citești? Te râzi de te spargi. O mai citești o dată, cum am făcut eu? Te întristezi oleacă. Voi desluși de ce, dar înainte trebuie să precizez că sunt gata să fac un pariu: pun la bătaie o masă de beri că autorul, Radu Găvan, este un om foarte trist care face pe voiosul!
Mitul terapeutului netulburat
„Se pare că niciunul dintre noi nu este complet netulburat… viața se întâmplă”, spune autoarea volumului Mitul terapeutului netulburat, Marie Adams, publicat de editura Trei, în 2024, și, nu-i așa, doar cine n-a explorat în profunzime viața și pe oamenii cu care ne-o intersectăm ar putea replica contrariul. Marie Adams este psihoterapeută și scriitoare.
„Păsările născute într-o cușcă cred că zborul e o boală”
Cu motto-uri aparținând regizorului avangardist franco-chilian Alejandro Jodorowsky, scriitorului italian Umberto Eco și filosofului și poetului indian de secol XI, Abhinavagupta, recentul volum al Magdei Cârneci, Scurte scenarii inițiatice (Polirom, 2024), reunește 27 de proze scurte scrise în perioada 2010-2020, surprinzând o vastă topografie a visului.
t
ext pistols
a
telier de traducere
Pino POGRAJC
Pino Pograjc (n. 1997, Ljubljana) a obținut un masterat în anglistică și literatură comparată la Facultatea de Filosofie a Universității din Ljubljana. În 2022, a publicat primul său volum de poeme, Trgetanje, distins cu Premiul pentru cel mai bun debut literar, acordat în cadrul Târgului de Carte Sloven.
Petja HEINRICH
Petja Heinrich s-a născut în 1973 la Sofia, dar locuiește de mai mulți ani în Germania, la Düsseldorf. Este poetă, traducătoare din limba germană și jurnalistă. Poemele sale au apărut în diferite reviste literare importante din Bulgaria: „Literaturen Vestnik”, „Public Republic”, „Liternet” etc.
m
elo
Roman Vlad – de la Cernăuți la Roma
Marea majoritate a consumatorilor de cultură de la noi din țară cunosc exemplele celebre ale oamenilor care au plecat din România și s-au afirmat în Europa sau în alte părți ale planetei. Cazurile lui George Enescu, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Constantin Brâncuși, Liviu Ciulei, Mircea Eliade, Victor Brauner, Sergiu Celibidache sunt doar câteva nume notorii din pleiada de oameni de seamă care au fost nevoiți să treacă granițele țării pentru a-și continua activitatea pe alte meleaguri.
s
tem
Scurte considerații despre timp (XXX)
Hermann Minkowski, fostul profesor al lui Einstein, a fost primul care a spus că timpul și spațiul nu sunt separate, ci formează împreună o entitate geometrică numită spațiutimp (spacetime). Aici, geometria nu este impusă de mase sau câmpuri. Este fundalul pur, esența pe care o presupunem atunci când lumea nu curbează nimic. Este linia de start a gravitației. Acolo unde nu există materie, acolo unde nu există energie, acolo unde totul tace, rămâne geometria Minkowski.
a
ctualitatea
Rubrici
Arhivă tipar
